Uleiuri esențiale în funcție de tipuri de ten

Datorită numeroaselor virtuți benefice și terapeutice, uleiurile esențiale pot fi considerate aliați valizi în tratamentele pentru îngrijirea pielii. Ele au proprietăți balsamice, antiseptice, antibacteriene, antivirale și antiinfecțioase dovedite științific.

Acestea sunt substanțe în întregime naturale; ele derivă din distilarea țesuturilor diferitelor plante, prin urmare nu conțin componente chimice și toxice. Ele au o consistență uleioasă de densitate variabilă și poartă denumirea plantei din care provin.

 

Pătrund foarte bine în pielea noastră și ne aduc beneficii reale. Utilizarea lor adesea permite tratarea numeroaselor probleme minore ale pielii fără a recurge la tratamente chimice dermatologice costisitoare. Le putem cumpăra pentru a trata un anumit tip de piele sau pentru a parfuma cosmeticele pe care le avem acasă.

 

 

 

 

Uleiuri esențiale în funcție de tipuri de piele

Piele uscată sau foarte sensibilă:

Ylang ylang, mușețel roman, mușețel matricaria (german), lavandă, helichrysum, tanacetum (mușețel, albastru).

 

Piele mixtă, grasă sau cu probleme:

Lavandă, mușețel roman, morcov, lămâie, geranium, niaouli, arbore de ceai, petitgrain sau rozmarin verbenone.

 

Piele matură:

Geranium, immortelle (helichrysum), trandafir de Damasc sau palmarosa. Citește mai multe despre cele mai eficiente uleiuri esențiale antirid aici.

 

Uleiuri esențiale în funcție de tipuri de piele

Dozaj:

Este bine să subliniem faptul că uleiurile esențiale nu pot fi folosite pure pe piele pentru că sunt foarte concentrate în ingrediente active care ar putea avea un efect iritant. Uleiul esențial trebuie folosit neapărat diluat. Uleiurile sunt insolubile în soluții apoase și de aceea ele trebuie dizolvate într-un ulei purtător. În cosmetică, uleiurile esențiale sunt utilizate diluate în uleiuri vegetale, alte grăsimi sau produse cosmetice, la cel mult 1, 2 sau 3%.

 

 

 

Argila- proprietăți și utilizări în cosmetică

Argila este o substanță naturală compusă în principal din minerale, este obținută din roci și sedimente și este folosită în câmpul cosmetic în mai multe scopuri. Deși utilizarea cea mai frecventă și cunoscută a argilei este legată de măștile de înfrumusețare, ea este de fapt folosită în multe alte produse de igienă, precum șampon, gel de duș, pastă de dinți și creme.

 

Argila se găsește în starea sa naturală în numeroase varietăți și culori. Cele mai cunoscute tipuri, pe lângă argila albă, sunt cea verde, roșie, galbenă și Ghassoul. Fiecare dintre ele diferă datorită compoziției chimice particulare și a calități și domeniilor de utilizare specifice.

 

Proprietățile argilei

Din punct de vedere cosmetic, cele mai interesante proprietăți ale argilei sunt:

 

putere absorbantă: poate absorbi cantități mari de lichide (apă, uleiuri, alcool) fără să apară reacții chimice;

remineralizantă și regenerantă: conține multe oligoelemente capabile să fie absorbite, parțial, de către corp;

antioxidantă: neutralizează radicalii liberi responsabili de îmbătrânirea pielii;

cicatrizantă: favorizează coagularea sângelui și regenerarea țesuturilor;

dezinfectantă și purificatoare: este bacteriologic pură și poate fi utilizată ca antiseptic natural.

Există diferite tipuri de argile, în funcție de tipul de rocă din care derivă, ceea ce determină caracteristicile acestora.

 

Argila albă, sau caolinul, are o acțiune în principal antiseptică și remineralizantă și este mai potrivită, în domeniul cosmetic, pentru tratamentul pielii uscate sau normale.

 

 

 

Argila verde are o putere absorbantă ridicată și se dovedește utilă în tratamentul tenului gras, combinat sau impur.

 

Argila roșie e excelentă pentru proprietățile sale antiseptice, anti-toxice, cicatrizante, remineralizante, drenante, dermatologice și multe altele. Este excelentă dacă este utilizată pe pielea grasă și sensibilă și pe inflamațiile pielii.

 

Argila galbenă are numeroase proprietăți, este calmantă, antitoxică, antibacterienă, cicatrizantă și multe altele. Este ideală pentru orice tip de ten și împotriva coșurilor, furunculelor și abceselor, evitând formarea de pete.

 

Argila Ghassoul este potrivită pentru toate tipurile de ten inclusiv pentru pielea foarte sensibilă, cu eczema sau psoriazis; are efect antiinflamator, analgezic și antiseptic. Ghassoul (Rhassoul) are capacitatea de a absorbi grăsimea și impuritățile de pe piele sau păr.

 

Argila- proprietăți și utilizări în cosmetică

Mod de utilizare în cosmetică:

În ceea ce privește utilizarea argilei în produsele cosmetice naturale, aceasta este eficientă în combaterea diverselor probleme ale pielii, precum: eczeme, arsuri solare și eritem cauzate de soare, acnee, dermatită seboreică și de contact, psoriazis, răni, herpes, micoză, seboree.

 

Pentru a trata afecțiunile menționate mai sus, argila este folosită singură sau împreună cu alte ingrediente, pentru a se realiza măști (vezi rețeta pentru mască de față purifiantă potrivită unui ten gras sau mixt și mască de față nutritivă cu argilă albă și lavandă pentru un ten uscat sau delicat), împachetări și peeling-uri. Pentru a prepara o mască, se amestecă apa distilată cu argila, până când se obține o pastă nu prea lichidă pentru a fi aplicată pe pielea curățată anterior. Apa distilată poate fi înlocuită cu un hidrolat potrivit pentru tipul de piele sau cu o infuzie de ierburi sau ceai verde, pentru a spori efectul argilei. Masca poate fi îmbogățită cu uleiuri vegetale și uleiuri esențiale în funcție de efectul dorit (Tipuri de ten- Caracteristici principale):

 

tenul gras va beneficia de adăugarea a două picături de ulei esențial de rozmarin;

tenul matur va beneficia de uleiul esențial de geraniu și o linguriță de ulei vegetal de Rosa Mosqueta;

tenul sensibil și normal se pot bucura de uleiul esențial de lavandă.

Masca se aplică cu ajutorul unei pensule sau cu mâinile, evitând zona ochilor și a buzelor; ar trebui lăsată să acționeze timp de aproximativ 10- 15 minute sau oricum înainte de începerea uscării argilei, deoarece din momentul în care se usucă, argila tinde să elibereze toxinele pe care le-a absorbit. Împachetările sunt preparate în același mod, dar sunt aplicate pe corp și păr; de exemplu, o împachetare anticelulitică poate fi obținută adăugând pastei formată din argilă și apă, 30 de picături de tinctură de alge Fucus, 3 picături de ulei esențial de grapefruit și 3 picături de ulei esențial de scorțișoară (frunze).

 

Pentru a avea părul strălucitor și puternic, adăugați la amestecul obținut din argilă și apă, o linguriță de ulei de ricin și 4 picături de ulei esențial de rozmarin. Pentru toate problemele de piele locale, cum ar fi psoriazisul, eczema, arsurile solare, herpesul, furunculul și rănile, amestecul pe bază de argilă se aplică numai pe zona de tratat și se clătește după zece minute cu apă caldă. Tratamentul poate fi efectuat în fiecare zi sau în zile alternante până la dispariția problemei.

 

 

 

O dată pe săptămână, pentru a promova schimbul celular și a curăța în profunzime pielea, puteți apela la scrub-ul pe bază de argilă, util pentru efectuarea unui peeling delicat pe față: după prepararea amestecului de argilă cu apa distilată, adăugați o lingură de zahăr brun, amestecați și masați totul pe pielea umedă evitând zona ochilor și a buzelor. După câteva minute, clătiți cu apă caldă.

 

 

Uleiul de cocos, considerat un miracol al naturii, are proprietăţi medicinale uimitoare şi înlocuieşte cu succes alte produse folosite în gospodărie, fiind o alternativă accesibilă şi sănătoasă pentru anumite produse alimentare şi pentru îngrijirea personala.

 

 - Uleiul de cocos este ideal pentru prăjit

 

Pentru alegerea uleiului de gătit, este important să se ţină cont de grăsimile pe care acesta le conţine şi de modul în care rezistă la temperaturile înalte din timpul prăjirii alimentelor. Aproape toate uleiurile vegetale polinesaturate, precum cel de floarea-soarelui, de soia, porumb şi rapiţă, nu rezistă la prăjiri repetate, grăsimile trans pe care le conţin descompunându-se în substanţe nocive. Uleiul de cocos face parte din categoria celor care rezistă la temperaturi înalte, datorită unui conţinut de grăsimi saturate în proporţie de 90%, ceea ce explică şi consistenţa solidă a acestuia la temperatura camerei.

 

Uleiul de cocos, gratie procentului ridicat de acid lauric este, de fapt, benefic pentru organism.

 

Uleiul de cocos este solid la temperatura camerei, ca untul. Din punct de vedere nutritiv, uleiul de cocos este compus in cea mai mare parte din nutrientii existenti in nuca de cocos. Acest tip de ulei are o cantitate mica de vitamine si minerale.

 

Acest tip de ulei este unicul din regnul vegetal care are o concentratie ridicata de acizi grasi cu lant mediu. Acesti compusi activi au o actiune specifica in organism, care poate provoca o serie de reactii pozitive. Principalele proprietati ale uleiului de cocos sunt cele antimicrobiene, antibacteriene si antifungice.

 

Principalele beneficii ale uleiului de nuca de cocos pot fi atribuite prezentei acizilor grasi cu lant mediu care includ acidul lauric, acidul capric si acidul caprilic. Acestia sunt agenti antimicrobieni puternici, cu o eficienta ridicata impotriva virusurilor, ciupercilor si a multor bacterii. Modul lor de actiune ar consta in dezintegrarea peretilor celulelor antimicrobiene.

 

Cele mai multe dintre grasimile pe care le consumam sunt acizi grasi cu lant lung care trebuie defalcate inainte de a fi absorbite. Uleiul de nuca de cocos este bogat in acizi cu lant mediu si scurt care ajung mult mai repede in ficat pentru a produce energie, fiind usor de digerat.

Ca atare, nu sunt necesare enzime biliare sau pancreatice pentru digestie. Iar acest lucru transforma uleiul de cocos intr-un aliment sanatos chiar si pentru cei care sufera de diabet zaharat sau care au probleme cu vezica biliara. De asemenea, acizii grasi cu lant mediu pot ajuta la accelerarea metabolismului, intrucat acestia sunt o sursa instantanee de energie pentru organism.

 

Ulei de cocos dezodorizat si nehidrogenat .

 

ULEI PALMIER

 

Este cunoscut și foarte folosit, în special în zonele tropicale din Asia de Sud, Africa și Brazilia, dar începe să fie căutat și în zonele Europei și Americii de Nord, tocmai datorită proprietăților sale deosebite. Indonezia și Malaezia sunt țările cu cea mai mare producție din lume, producând cumulat aproape 40 de milioane de tone anual.

 

Este un produs complex, care conține mai multe substanțe, dintre care menționăm acizii grași, esterificați cu glicerină. Spre deosebire de alte grăsimi, are un conținut bogat în acizi grași saturați și mono-saturați, dintre care amintim acidul palmitic, oleic, stearic și miristic. Mai conține și alfa și beta caroten, care sunt forme ale vitaminei A, în cantități de 4-5 ori mai mari decât în morcovi. Este lipsit de acizi grași trans, bănuiți că ar cauza câteva forme de cancer, boli de inimă și o formă de diabet. Nu conține colesterol. Conține cea mai mare cantitate de vitamina E (tocoferol) dintre toate uleiurile. Mai are în compoziție acizi grași omega-3 si omega-6, într-un raport echilibrat.

 

Avantajele folosirii uleiului de palmier sunt:

 

Rezistă foarte bine la prăjire, mai bine decât oricare alt candidat. Un studiu științific  făcut la o universitate din Spania, arată că acroleina, o substanță periculoasă, se produce într-o cantitate mai mică prin degradare termică, decât în uleiul de floare a soarelui, sau cel de măsline.

 

Chiar și după mai multe utilizări la prăjit, nu este nevoie să fie aruncat, ci se poate filtra și folosi în continuare.

 

Rezistă mai bine în timp și râncezește mai greu, datorită conținutului mare de compuși antioxidanți, în special betacaroten.

 

Nu are gust și nici miros, de aceea mâncărurile nu-și schimbă gustul nici la prăjire, nici la gătire.

 

Nu împrumută gustul alimentului prăjit în el, putând fi folosit astfel, pentru a prăji pește, spre exemplu și apoi cartofi prăjiți. Cartofii nu vor avea gust de pește.

 

Datorită temperaturii relativ mari de fumegare (230-240 grade Celsius), la prăjire nu face fum. În plus, nu stropește și nu face spumă, nu se înegrește.

 

Se oxidează greu în aer liber și nu conține acizi grași trans.

 

Are proprietăți bune de conservare, asigurând termene lungi de valabilitate pentru alimentele cu care a fost folosit.

 

 

Uleiul de palmier se poate folosi in alimentatie cat si in cosmetica.

 

 

Soda caustica fulgi.

𝙄𝙈𝙋𝙊𝙍𝙏𝘼𝙉𝙏! Soda caustică este o substanță corozivă iar lucrul cu ea implică luarea unor măsuri de siguranță: Purtați întotdeauna mănuși (chiar și când spălați vasele și ustensilele după lucru), haine care să acopere tot trupul, ochelari de protecție, mască. Când preparați soluția de sodă caustică, adăugați ÎNTOTDEAUNA soda peste apă și nu invers. Nu inhalați vaporii degajați de soluția de sodă caustică. Preparați soluția, de preferat, afară, în aer liber. Pentru siguranță păstrați o sticlă de oțet alimentar pe masa de lucru în timpul preparării săpunului, în caz că se varsă din soluția de hidroxid, puteți neutraliza utilizând oțet.

CARACTERISTICI

 

Aspect – fulgi

Culoare – alba

Continut in hidroxid de sodiu – min. 98,0%

Continut in clorura de sodiu ppm. – max. 200

Continut in carbonat de sodiu – max. 0,5%

Continut in Fe2O3 ppm. max. – 10

Continut in nichel ppm. max. – 2,5

UTILIZARI

 

in industria chimica la fabricarea sapunurilor, detergentilor, pesticidelor, ingrasamintelor, agentilor de inalbire

in industria petrochimica la rafinarea produselor petroliere

in metalurgia aluminiului

la regenerarea cauciucului

in industria uleiurilor si unsorilor pentru purificarea acestora de acizii grasii liberi

in industria zaharului

pentru uz casnic

H290 Poate fi corosiv pentru metale.

H314 Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor.

P233 Păstraţi recipientul închis etanş.

P280 Purtaţi mănuşi de protecţie/echipament de protecţie a ochilor